Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii !!
 

   |  PRIMA PAGINA  |



DESPRE ATRACTANTI SI COMPOZITIA NADEI
autor :   DadyLures

Atractant inseamna ceva ce atrage pestele. Sa vedem ce poate atrage pestele, apoi sa vedem ce sunt atractantii. Pestele poate fi atras de perceptia senzoriala. Ce intelegem prin perceptie senzoriala ? Vazul, gustul, auzul, mirosul. Acum, pentru a pune pe o cale normala discutia ar trebui sa grupam pestii dupa puterea senzoriala pe care o manifesta fiecare grupa de receptori.

Spre exemplu, crapul are un sistem senzorial foarte puternic dezvoltat pe gust, pe miros, cam 50% din gust, vaz mediu- slab, si auz bun( a se intelege receptor de presiune pe linia mijlocie). In partea opusa este stiuca, care este un peste cu gust foarte slab, miros foarte aproape de inexistent, vazul deosebit de bine adaptat, auzul si linia senzoriala mediana deosebit de bine puse la punct.

Avand doua extreme in discutie, putem repede sa ne dam seama ca la crap atractantii trebuie sa fie conceputi pe principii gustative si olfactive, pe cand la stiuca, nu avem nevoie de substante olfactive, iar cele gustative fiind complet ineficiente. Daca vrem sa folosim atractanti eficace la stiuca, atunci trebuie sa ne axam pe artificiale care sa foloseasca culori foarte atractive.

Pentru asta trebuie sa cunoastem culorile care intra in gama de receptie a stiucii, trebuie alese artificiale care sa aiba o anume vibratie. Adica acea vibratie care atrage stiuca, deoarece ceea ce a simtit ea pe senzorii liniei laterale este identic cu vibratia binecunoscuta de ea, a pestisorului care asteapta sa fie mancat. Cu alte cuvinte, cunoscand si facand acest rationament, pescarul cu un anume bagaj de cunostiinta nu poate fi pacalit asa de usor. Din acest punct de vedere, smecheria cu mirosuri pe artificiale este pentru pescar si atat. La fel ca si gusturile sau chestia cu feromonii.

Exista produse care sunt facute pentru a fi folosite la justa valoare si care-si merita banii, dar pe langa astea exista o industrie facuta de te miri cine, si care recomanda cu mare recalama un produs care e complet aiurea. Asa ca, revin si spun, cunoasterea este mama protectiei pescarului. Normal ca prin afirmatiile mele, atrag antipatia multor comercianti care sunt interesati sa faca bani cu orice pret... dar asta e. Acum discutia se poate extinde la ceilalti pesti. Am luat in discutie numai doua cazuri extreme.

Atractanti pentru pestii cu simt oflactiv si gustativ puternic. Cred ca aici se axeaza interesul pescarilor. Aceasta grupa de pesti, in general ciprinide, sunt pesti pasnici si care pentru a se hrani se ghideaza in principal dupa simtul gustativ si olfactiv. Dar sa nu uitam ca simtul tactil si perceptia laterala functioneaza in permanenta si va trebui sa tinem cont de acest lucru. Simtul olfactiv face posibil ca pestele sa simta atractia nadei de la distanta. Astfel acest simt va ghida pestele spre locul nadit, fiind primul element important in a atrage pestele. Dupa ce pestele gaseste locul nadit, acesta va gusta nada oferita. Daca gustul nadei va fi la nivelul de preferinta al pestelui, atunci pestele va poposi pe nada. Nada ca si comportament, se poate comporta noros, adica imediat dupa lansarea in apa cat si o data cu apropierea pestelui, cand apar curentii generati de deplasarea lui prin zona, sa formeze un nor puternic. Lucru foarte util la pescuitul in ape cu adancime mica, medie.

Urmarind comportamentul pestilor fata de nor se poate concluziona : pestii de talie mica, medie, sunt atrasi de acest nor, daca norul indeplineste cateva cerinte. Pestii de talie medie, mare, desi in prima faza se tin departe de nor, o data cu extinderea laterala a norului, accepta prezenta acestuia. De obicei prefera norul de fund in ape cu adancime mare sau medie. Asadar ar trebui lamurite cateva amanunte. Nor de fund, nor intre ape, nor de coloana. Aceste tipuri de comportament a nadelor se datoreaza completarii nadelor de baza cu parti care formeaza acest nor. In discutie, norul facut de nada il consider facand parte din gama atractantilor. In primul rand, norul este primul purtator gustativ al nadei. In al doilea rand, norul poate crea curajul pestelui oferindu-i un mod de a se camufla in zona si a sta mai mult pe nada. Asta in cazul norului translucid care este cel mai atractiv pentru pestele mare. Cel foarte puternic si opac, in prima faza tine pestele mare deoparte, iar dupa un timp, dupa ce pestii mici si de talie medie inprastie norul si acesta devine mai translucid, atunci pestii mari intra pe nada.

O mare importanta o are culoarea norului. Putem folosi in ape mai adanci, unde lumina zilei patrunde mai greu, nade care nu produc nor. Aceste nade, de obicei atrag mult mai repede pestii mari. Caz in care se utilizeaza mai mult aditiv gustativ si olfactiv sau mai puternic. Deci, am putea face o discutie finala despre acest capitol si anume, atractanti gustativi, atractanti olfactivi, atractanti vizuali. Acestia se pot gasi asamblati intr-un produs final. Sau se pot procura separat si se pot folosi functie de ceea ce vrea pescarul. Atractantii combinati, pot fi sub forma lichida sau solida, praf.


Aditivii atractanti atat lichizi cat si cei puverulenti pot avea doua proveniente : atractanti rezultati din compusi chimici si atractanti naturali. De obicei atractantii care se comercializeaza pe piata sunt atractanti pe baza de compusi chimici, desi, de foarte multe ori pe ambalaj scrie produs natural. Cei naturali sunt obtinuti pe diverse cai de macerare sau deshidratare. Aditivii naturali sunt mai putin puternici, poate ca este mai potrivit sa spun ca sunt mai discreti ca si miros, dar au calitati gustative mult mai apreciate ca cei chimici.

Fara a intra in amanunte, aditivii lichizi, ii folosesc mai mult in nadele pentru ape curgatoare. Functie de baza acestora, de cele mai multe ori sunt deosebit de eficienti in ape mai reci. Cei pulverulenti, mie mi s-au parut mai eficienti in ape cu curenti redusi sau statatoare si ii folosesc de cele mai multe ori in sezonul cald. Dupa baza de compozitie, cei lichizi pe baza de alcool, sunt mai rapid miscelabili cu apa si ca atare isi fac efectul pe distante mari, fiind buni de utilizat si in ape statatoare, avand eficacitate laterala rapida. Cei pe baza uleioasa, sunt indicati in ape mai calde, si acolo unde urmarim un pescuit de inceput pe substrat, apoi ridicandu-ne intre ape.

Atentia, trebuie sa o avem la baza de nada. Astfel trebuie conceputa o baza care sa fie in tandem cu aditivul. Cei mai folositi pentru ape curgatoare sunt cei neutri, cu densitate mare. Gustul sarat sau dulce il putem gasi la diversi aditivi indiferent de forma de agregare. Sarat de obicei pe ape calde, dulce pe ape reci si mediu termic.

Eu procedez in mai multe feluri pentru a obtine o nadire eficienta. Nada de baza este aditivata deja de la preparare prin adaugarea in compozitia ei a unor pelete deshidratate si foarte bine aditivate cu atractanti. Baza o pot pastra mult timp in acest fel, aroma din masa de pelete care are aceiasi compozitie ca si nada de baza, se raspandeste in toata masa nadei. Cand prepar nada, ma refer la nada pentru rubeziana, dar este valabil si altor stiluri, am grija ca in nada de baza, cu care fac patul de nada, sa mai adaug aditiv din aceiasi gama, adaugand apoi argila sau diversi alti compusi care imi sevesc fie ca si component de masa, fie ca element de colare. De multe ori folosesc pentru improspatarea preparatului final chiar si aditiv praf. Culoarea nadei o pastrez pe cea naturala, culoarea de nuca, aluna.

Odata ce am terminat de preparat nada, la consistenta dorita, trec si prepar nada de intretinere. Aceasta o prepar tot pe aceeasi baza, adaugand poate ceva colant si atractant mai mult, ca la cea de pat. Asta din doua motive. Unul sa o dau in cantitati mici, sa fie foarte puternic atractanta, si sa nu ingreunez cupa. Cand merg pe nade cu atractantul natural, atunci folosesc o baza foarte simpla, max. 3 componente, din care unul cu caracter colant, apoi adaug atractantul natural fie praf, fie lichid, si ceva ingreunator. De obicei aceste nade le combin cu rame tocate sau cu larve si vierme zdrobit, iarna. Vara folosesc vierme viu sau omorat. Dar de obicei viu.

Atractantul natural il pot folosi chiar si pana la 20-25 % din volumul total. De obicei folosesc nade, atractanti si alti aditivi pe care ii prepar singur sau mai folosesc destul de rar atractantii chimici din comert. Ca si avantaj al atractantilor naturali, este faptul ca niciodata nu "taie" nada. Alte avantaje : ai peste in fata timp foarte indelungat, pestele inta pe punctul nadit, foarte rar il prinzi dincolo de patul de nada, selecteaza de cele mai multe ori pestii mari.

PESCUIT STATIONAR   PESCUIT LA CRAP   PESCUIT LA RAPITORI   PARTIDE DE PESCUIT   POVESTIRI PESCAR HOINAR
ATELIER PESCAR HOINAR



Toate drepturile rezervate www.pescarhoinar.com
Termeni si Conditii